VIATA NU E DECAT UN FUM.......

Am avut ocazia ....si nu odata ....sa simt cum se formeaza o viata.....Un sentiment mirific, un sentiment al implinirii absolute. Un sentiment al triumfului vietii asupra mortii....E minunat sa vezi pe acel monitor de ecograf, ceva micut ,ce lupta sa supravietuiasca....Atingi si simti cum acea mica fiinta , dependenta de tine , se misca necontenit incercand sa iti spune :"-Hei!!!! Sunt aici !!!
E ceva fantastic , cand ...dupa noua luni in care iti imaginezi cum arata acea mogaldeata ce o vezi doar pe un ecran...sa o atingi .....sa ii simti caldura corpului ... Sa ii privesti chipul destins si luminat , plin de speranta .
Un chip senin, fara urme de rautate , fara urme de dusmanie sau tristete...Un chip brazdat de zambete senine ... O privire plina de speranta , si dornica sa invete tot ce se poate invata...
Am avut ocazia sa vad ...chipuri micute ...intunecate de lacrimi ....Lacrimi ce imbracau un suflet parasit si trist.....Am avut ocazia ....sa vad manute intinse in speranta ca la capatul lor vor gasi putina caldura si dragoste ...Doare ...doare acea imagine , este sfasietoare ....Totul in jurul lor se transforma in fum: sperante , vise. Privesc disperati spre cei din jur poate-poate va apare cineva sa le intinda o mana ......sa ii traga din fumul ce ii ineaca incet -incet ....
Am avut ocazia ......sa vad oameni suferinzi...Privirea ,lor disperata patrunde adanc ....Implora ajutor in lupta cu moartea .Totul in jurul lor e o ceata deasa , iar viata ...un fum ce se pierde in zare ...si doare ...Doare cumplit aceasta lupta dusa la infinit ...Unii mai norocosi castiga batalia.Chipul li se lumineaza , viata prinde iar contur si ceata dispare .Insa .....
Am avut , si nu odata ocazia ....sa vad cu viata se scurge incet.. incet din trupuri inerte....Trupuri ce cu putin inainte se zbateau inca in ceata ce ii inconjura , in dorinta disperata de a trai ...
Am avut ocazia ...sa privesc cum mainile disperat se agita in aer , in disperarea de a alunga fumul ce cuprinde trupul si ridica sufletul la cer . In disperarea de a se agata si de ultima speranta de viata .....Apoi ...cadeau inerte , langa trupul inert...
Doare ...doare ingrozitor sa le vezi sufletul cum dispare intr-un fum...Cum .....din tot ce au foat odata .....sunt doar trupuri inerte , reci .....Sloiuri de gheata ce vor fi topite de caldura pamantului si transformate in fum ....
Ma intreb acum .......cand am vazut atatea si am realizat ca viata e doar un fum...se merita sa plec la drum , sa ma transform in ceata fara sa ma gandesc cu drag la ce a fost ....
Toate in viata noastra isi au un rost , un rost a lor doar de noi stiut. Insa ce nu stim , e ca singuri ne chinuim.
Pasim singuri in aceasta lumea , traim mereu cu speranta de a fi multi , veseli, realizati , impliniti ...
Trecem in alta lumea la fel de singuri asa cum am venit .
Insa de noi depinde , ce facem cu timpul si spatiul dintre cele doua momente ...Il petrecem traind intr-un fum , sau .....ne bucuram de el in orice timp si orice moment , savurandu-l clipa de clipa , ca si cum aceea ar fi ultima ....
Doua momente nastere si moarte .......intre ele .....ceata ...oare razbatem sa vedem si soarele???
Eu una mi-am pus de mii de ori acesta intrebare , si cred ca am reusit sa gasesc o farama de raspuns ....Insa ...mai am multe de invatat , incat la final sa nu trag linie si sa spun.....VIATA MEA S-A DUS CA UN FUM ....

Emptysoul...